Pescuitul la babusca. Babusca si aromele agreeate de babusca. Pescuitul la babusca, un varf al pescuitului stationar de finete. 
Ce legatura poate sa existe intre pescuitul sportiv si prafurile fine pentru babusca, care imbunatatesc mancarea conferindu-i nebanuite valente gustative exotice si incitante. Pot oare aromele puternice sa atraga si incite pestii sa muste sau acestea n-ar face decat sa-i puna pe fuga si sa ne strice partida de pescuit?
Orice pescar stie ca pestilor le plac aromele dulci, de fructe, ciocolata, vanilie, miere. Unii, destul de putini de altfel, mizeaza si pe aromele sarate, utile in special in apele reci. Multi au invatat din experienta, ca spre deosebire de oameni, pestii se dau in vant dupa arome puturoase si ca aromele de sange inchegat, faina de peste, oase sau carne ii atrag irezistibil, la fel ca si cadavrele de animale plasate la locul de pescuit. Folosirea lor este redusa nu din cauza ca n-ar fi eficiente ci pentru ca putini au stomacul suficient de rezistent ca sa nu transforme partida de pescuit intr-o incercare peste puterile lor. Singurele arome exotice folosite pe scara larga sunt anasonul si, cateodata, feniculul. Insa marea majoritate te-ar considera sarit daca ar vedea ca adaugi in nada piper, chimen, boia, curry sau praf de usturoi. Si totusi exista pesti care sunt foarte interesati de astfel de aditivi. Cel mai receptiv dintre ei este babusca.
Pescuitul la babusca mare reprezinta, in opinia occidentalilor, un varf al pescuitului stationar de finete. Pescarii nu cauta kilograme de peste indesate in juvelnic, ci provocarea reprezentata de un pescuit dificil, fin si tehnic.
Acest curent larg raspandit a determinat o abordare extrem de minutioasa a tot ce asigura succesul unui astfel de demers: echipament, linii de pescuit, tehnica inteparii, nade.
Babusca mare, de peste 300 – 400 g, atat de greu de gasit la noi, dar prezenta pe scara larga in alte tari, ramane un peste dificil de capturat si o mare mica provocare. Spre deosebire de alte specii, care in sezonul rece isi reduc metabolismul si hranirea, babusca ramane un peste activ
In ceea ce priveste componenta nadei, babusca pare una dintre cele mai receptive specii la stimularea asigurata de anumiti aditivi amari sau iuti.
Meniu de nadire
Orice nada este o asociere din componente diverse: fainuri, sroturi, boabe si seminte, momeli de origine animala, pamant, aditivi de culoare, de gust si miros.
Componenta de baza pentru nada destinata unui pescuit la babusca la inceput de iarna ramane pesmetul rosu, obtinut din paine, prajita la foc mic. Avantajele folosirii pesmetului rosu, comparativ cu cel alb, mult mai utilizat, constau in capacitatea nutritiva mai redusa. Pestii se satura mai repede in sezonul rece iar babusca prefera in general o nada mai inchisa la culoare. In functie de conditiile de pescuit folosim un pesmet cu o granulometrie mai mica la pescuitul in iazuri si un pesmet mai grosier atunci cand se pescuieste in ape curgatoare.
O alta componenta utilizata de obicei in nadele pentru babusca este miezul ras si prajit de nuca de cocos (care se gaseste la magazinele de pescuit sub numele de „coprah” sau „coco belge”), care prezinta aceleasi caracteristici esentiale: culoare inchisa si putere nutritiva redusa. Si mai are un avantaj: permite nadei sa „lucreze”.
Biscuitii, in special cei cu cacao in compozitie, sunt un excelent ingredient pentru nadele de babusca si nu numai … Dat fiind ca este vorba de un component de nadire foarte lipicios si nutritiv se recomanda utilizarea sa cu precadere in apele curgatoare sau pe parcursul sezonului cald, cand apetitul pestilor este la rate maxime.
PV1, la origine un nutret combinat cu continut ridicat de melasa destinat hranei bovinelor si cabalinelor, are o culoare inchisa, capacitate colanta si este un produs dulce, atractiv pentru exemplarele de talie mai mare.
Produsele din porumb, asa cum sunt germenii de porumb distribuiti sub denumirea comerciala de „baby corn” sau malaiul constituie o atractie pentru orice peste pasnic. Pentru a reduce valoarea nutritiva a malaiului acesta se prajeste in tigaie, actiune care ii confera atat capacitate colanta (ca urmare a uleiului rezultat), cat si un miros si gust foarte atractiv.
Canepa constituie pentru babusca una din atractiile principale. Ca o recomandare generala se foloseste cu preponderenta canepa macinata, fiarta, pe perioada verii si prajita, in sezonul rece. La prajire canepa isi reduce continutul de ulei si valoarea nutritiva.
Miroase pentru pesti
Se stie ca babusca este extrem de receptiva la aditivi amari sau iuti, mai putin folositi de pescari. Dintre acestia enumeram: semintele de coriandru, fenugrec (molotru), migdale, fenicul, anason, cimbrisorul, camelina. Astfel de seminte aromatice sunt folosite in alimentatia animala ca stimulent al apetitului iar unele si in alimentatia umana pe post de condimente.
Semintele de coriandru au un diametru de aproximativ 4 mm, o forma rotunjita si o aroma placuta si puternica. Au un continut de ulei in jur de 20% care este un excitant in doza redusa. Atentie! Folosit in exces produce o stare de betie similara celei produsa de alcool si chiar anestezie.
Semintele de fenugrec (molotru) au o forma rombica si o culoare maroniu – galbuie. Acestea sunt utilizate intregi si uscate, sau sub forma de pulbere de culoare galbena obtinuta din semintele prajite. Mirosul lor este iute si puternic; el devine mai pronuntat cand semintele de fenugrec sunt prajite. Macinate, au o aroma picanta. Gustul este dulce-amarui, foarte aromat si puternic, cam ca zaharul ars. Se combina foarte bine cu semintele de canepa, pentru ca are un continut redus de materii grase.
Semintele de camelina au un continut ridicat de ulei. Acest ulei este folosit de catre pictori. La pescuit se folosesc turtele obtinute dupa extragerea uleiului. Turtele au o culoare rosiatica si sunt bogate in proteine. Sunt greu de procurat dar pot fi inlocuite cu seminte de in.
Feniculul este fructul unei plante aromatice cultivata in zona mediteraneeana. Are un continut de 5-6% uleiuri esentiale. Aroma de fenicul este asemanatoare cu cea de anason, care este cunoscuta ca un atractant pentru babusca. De altfel ambele plante contin anetol. Esenta de fenicul este extrem de persistenta si se foloseste cu moderatie. Este eficienta atat in ape reci cat si in sezonul cald. Se combina foarte bine cu coriandrul.
Gasim in raionul de condimente al magazinelor alimentare si alte mirodenii ce sunt eficiente la pescuit. Printre cele mai cunoscute se numara: curry-ul, chimenul, piperul, boiaua iute sau dulce, praful de usturoi, cuisoarele, scortisoara. Folosirea unora dintre ele nu numai ca aromatizeaza nada, dar o si coloreaza (curry si boiaua). Astfel curry-ul confera o coloratie portocalie nadei si unii il folosesc si pentru colorarea si parfumarea viermusilor, in timp ce boiaua confera o nuanta rosiatica. Interesant este faptul ca testele arata ca efectele acestor aditivi condimentati sunt potentate de utilizarea lor in sezonul rece.
In arhitectura nadei conteaza atat compozitia, culoarea, valoarea nutritiva cat si modul in care ea „lucreaza” odata ajunsa in apa. Pescarii de stationar au cautat intodeauna acea componenta care adaugata in retetele de nada sa asigure plusul care face diferenta. Mirodeniile sunt aditivii care in multe situatii chiar pot face aceasta diferenta. Lista lor este nesfarsita si posibilitatile de experimentare raman nelimitate.